ea: hei
_{el: cafea?
ea: hm, merge!
el: ai vazut...
ea: am vazut !?
el: nu, nu ! ai vazut... ??
ea: era ceva de vazut ?
el: atunci nu ai inteles
ea: te-ai simtit bine?
el: conteaza?
ea: depinde ...
el: ma rog!
ea: se pare ca da.
el: deci ai inteles?
ea: intelegerea nu face parte din rutina mea
el: rutina?
ea: exista ceva mai mult de atat ?
el: treci granita ...
ea: am trecut-o de mult
el: si ?
ea: nu e nimic acolo
el: nu am de unde sa stiu
ea: nici nu trebuie sa stii
el: daca zici tu
ea: esti trist
el: da? o duc bine
ea: nu te-am intrebat...
el: ha!
ea: o sa treaca
el: pai?
ea: tot
el: aaaa .. deci asta vrei ?
ea: nu vreau. Trebuie!
el: trebuie? de ce?
ea: nu ti-ar pasa.
el: cine zice?
ea: relitatea.
el: si daca ti-as zice ca te inseli?
ea: pinnochio !
el: ce?
ea: minti.
el: asta cine spune?
ea: tot ea
el: frumoasa teorie
ea: posibil
el: aha
ea: atat ?
el: nu se stie niciodata
ea: aiurea
el: nu
ea: ok
el: pleci ?
ea: mai ai ceva de zis ?
el: nu mi-ai raspuns la intrebare
ea: da, plec.
el: amuzant, nu despre asta vorbeam
ea: in fine
el: ne vedem
ea: "nu se stie niciodata"
el: ...
el: ai grija de tine
ea: da da, cum spui tu}

_{[caci realitatea e cel mai bun banc. acum.. razi !]}

Cam atat

Ai plecat asa, fara sa anunti ? :|

R.I.P

The End.

Visam cum mi se va scurge ultima rasuflare
Asteptam trenul a carui putere sa fie destul ca sa ma sfasie,
ultimul ragaz sa alunece usor
de-a lungul sinelor argintii in bataia soarelui mat.
Printre degetele mele imbibate in sangele aramiu,
aproape uscat in orgia caldurii unei zile de august
simteam cum pamantul imi canta ultima serenata
iar cerul era gata sa se arunce pentru a ma prinde.
Asteptam ca ultimul strigat de durere sa nu fie nul...
In apropierea marii, in bataia vantului ce imi taia rasuflarea
In mijlocul simfoniei morbide a valurilor ce se spargeau in privirea mea
Imi aminteam cum totul a inceput ca un joc
dar s-a terminat tragic ...
Simteam cum timpul mi se scurge prin vene.
Am sfasiat fara sa vreau linistea patrunzatoare din jurul meu.
Sunetul sublim al cestii de cafea sparte pe piciorul meu gol
a fost ca o avertizare, ca un semnal ca nu mai dureaza mult
si o voce calda parca imi promitea libertate.
Cioburile au mozaicat incet piciorul meu .. dar nu mai simteam durerea
eram undeva la jumatatea dintre vis si realitate.
Inca realizam ca asteptam ceva ce nu va fi al meu
aveam iluzii mari si sperante minuscule ...
Le-am lasat usor in amaraciunea a ceea ce urma sa fie ultimul amurg
si odata cu ele am lasat sa cada ultima lacrima de dor ...
DOR ... un dor ce nu imi permitea sa plec.
Eram legata strans de ceva ce nu puteam lasa acolo,
sa sufere p acel taram al nepasarii
intre demoni cu 100 de fete.
Dar brusc m-a eliberat
era langa mine ... singura persoana care ma mai tinea aici
Mi-a strans usor si totodata puternic mana
Si am plecat impreuna printre particule din amintirile unei copilarii pure
sperand sa ajungem acolo .. acolo unde ne va fi bine.

Love dust.

Cuvinte aruncate parca in neant asternute pe o foaie patata de amintiri
O ulima suflare in amurgul unei zile amare
ce isi lasa usor parfumul sangeriu sa cada peste ei
Oare mai exista acea pata de culoare in ea?
Oare mai poti face ceva sa o readuci la viata ?
E lasata acolo langa sunetul morbid al unui val spart
Asteptandu-si ultima clipa ca pe un "bun venit".
O mare de lacrimi se prelinge acum p chipul ei fin
lacrimi ascunse de picaturile de ploaie
care de ceva timp isi repeta dansul sublim printre particulele de nisip ...
Tu o privesti cu un zambet sters, linistit
si usor dispari in ceata serii crezand ca totul s-a terminat cu bine.
Dar ea ramane acolo tinand strans in mana ultimul tau cuvant
Un "adio" ce a sfasiat-o pe dinautru ...
Se ridica lasad urmele pasilor ei mici in nisipul aramiu
se apropie usor lasandu-si trupul in bataia taioasa a vantului
Ingropandu-si rasuflarea in adancul etern al marii
un ultima ragaz si apoi un strigat ce rupe linistea absurda a zilei
Si doar atat

Tu esti prea departe sa o mai auzi.
Tot ce mai zace pe plaja pustie este un trandafir uscat, imbibat in lacrimile de sange varsate pentru nimic
alaturi de el urmele fine lasate in adierea nastrusnica a vantului ...

Oblivion symphony

Perfume of spring.